Dateline: BUCHAREST

Deşi ştiu că nu interesează pe absolut nimeni, ţin totuşi să vă aduc la cunoştinţă ce s-a întâmplat cu alegerile din Armenia.

Rezultatele preliminară îl indică drept câştigător pe principalul favorit (şi actualul prim-ministru) Sergey Sarkisian, cu 53% din voturi, urmat la mare distanţă de fostul preşedinte Ter-Petrosian cu 11%.

Opoziţia a lansat proteste, acuzând autorităţile de fraudă masivă şi intimidări. S-a anunţat şi organizarea unui miting de protest la Yerevan

Avem, deci, în Armenia, un worst case scenario. Şi aici mă refer în special la potenţiale tensiuni cu privirela Nagorno Karabakh.

De ce? 1. Independenţa Kosovo; 2. Sarkysian e mai naţionalist decât Ter-Petrosian; 3. Sarkysian pare să fi câştigat; 4. Victoria lui e umbrită de proteste, ceea ce îl poate face să aibă nevoie de un mesaj puternic de unificare a electoratului; 5. Cel mai facil mesaj de acest tip e naţionalismul.

Aşa că, dacă vor fi probleme în Karabakh, nu uitaţi: you heard it first from Dateline Bucharest!

Cu tot haosul generat de proclamaţia de independenţă a kosovarilor, era să uit că marţi sunt programate alegeri în Armenia. Alegerile din Armenia sunt importante din două motive. În primul rând datorită poziţiei cheie a Armeniei ca aliat al Moscovei în spaţiul Caucazului de Sud. Şi apoi pentru că, paralel cu independenţa Kosovo, o schimbare de regim la Erevan ar fi o ocazie excelentă pentru noul preşedinte de a începe în forţă mandatul invocând precedentul balcanic pentru a forţa independenţa enclavei Nagorno Karabakh.

Cine candidează?

• Serzh Sarkisian, prim ministru şi favoritul preşedintelui actual Robert Kocharian. Kocharian a atins numărul maxim de mandate şi nu mai poate candida. Sarkisian e creat cu cele mai multe şanse, majoritatea sondajelor arătând că ar putea câştiga chiar din primul tur. Capitalul său politic e bazat în mare parte pe rezultatele economice din ultimii ani, care au dus la o creştere economică rapidă în ciuda circumstanţelor nefavorabile (relaţii tensionate cu Azerbaijan şi Turcia, lipsa accesului la mare, resurse interne reduse).

• Artur Baghdasaryan, fost preşedinte al Parlamentului, creditat cu şansa a treia.

• Levon Ter-Petrosian, fost preşedinte, forţat să demisioneze în 1998 datorită atitudinii sale considerate excesiv de conciliatorii faţă de Azerbaijan.

Baghdasarian şi Ter-Petrosian ar fi trebuit să formeze o alianţă care să mărească şansele lui Ter-Petrosian, însă înţelegerea a eşuat.

În condiţiile date, Sarkisian pare a avea şanse mari de a fi ales. Dovadă şi manifestaţia impresionantă organizată de susţinătorii săi în Yerevan azi (vezi foto).

O victorie a lui Sarkisian n-ar schimba prea mult datele problemei. Văzut ca urmaşul lui Kocharian, acesta ar continua probabil aceeaşi linie de politică externe. Singura necunoscută care rămâne ar fi atitudinea acestuia faţă de Nagorno – Karabah, în lumina independenţei Kosovo.